Aici…pentru saitul său de prezentare.
Strigăt și teroare. Varianta rusească
Comunism, țipăt, taci!, securitate, Rusia, pușcărie, martiriu, moarte, indiferență, ștampile, birocrație, inumanism…Cine mai scapă povestește și altora!
Bibliotecă cu cap
Adică poți să urci și tu, fără scări pliabile și mișcătoare pe rafturi și să îți iei cărțile…
Mai multe imagini aici.
Cât de mult iubiți…albinele?
Unii le iubesc într-o fervoare situată pe coordonata între incredibil și nebunie. Și mai multe detalii…aici.
Mașina cu care pleci în excursie
Pe de o parte, cu această mașină ai de toate iar, pe de altă parte, chiar dacă e o rulotă, nu e chiar atât de mare, nu ocupă mult spațiu. Ergonomia ei face toată frumusețea.
Ambii văd cu…ochi mari
Soț și soție, Colin și Sas (soția)…sculptează și pictează cu…ochi mari. Soția pictează iar soțul sculptează. Dar ambii își fac personajele cu ochii larg deschiși.
Despre cum e să privești monstruos, ca Evan Campbell
Are o sculptură terifiantă, plină de diformități, de monstruozitate…
De fapt, cam așa arată lumea depersonalizată despre care am vorbit în cartea mea Lumea postmodernă și depersonalizarea omului: o lume fără har, o lume din ce în ce mai goală de frumusețe, mai improprie pentru lucruri bune, frumoase.
Dramatica și afectuoasa viață a pinguinilor
Laurențiu publica ieri un articol recenzie, foarte entuziast, la documentarul March of the Penguins (2005), care m-a determinat să îl văd.
Și vă invit și pe dv. să downloadați filmul și să îl vizionați, pentru a afla ce înseamnă dragoste, asceză, existență, supraviețuire la pinguinii fiordurilor.
Apăsați pe imagine pentru film!
Cum sună vibrafonul…lui Alexandru Anastasiu
Astăzi seară am cunoscut persoana și muzica lui Alexandru Anastasiu, un tânăr care promite și face multe…în domeniul percuției și anume a vibrafonului.
V-am pus spre audiție Iată vin colindători în Chirbit și aici găsiți saitul său. Vibrafonul e instrumentul din fotografia supra.
Un stativ pentru a fotografia cărțile
Pe Instructables se spune că acest stativ costă sub 10 dolari. Nu am văzut ceva asemănător în România…dar ar fi foarte bun, pentru cei care vor să fotografieze cărți și documente vechi, pentru a le edita la nivel online.
Ați văzut așa ceva în România sau ceva asemănător, pentru o mai rapidă fotografiere a surselor în foaie?
Atinge ecranul ca să vezi!
Găsiți un articol explicativ pe Gizmodo, despre care sunt plusurile și minusurile lui HP TouchSmart 600, care are un display, la care nu mai folosim, în mod exclusiv, doar mausul, pentru că putem deschide un program doar prin… atingerea ecranului.
Mulțumim frumos
Domnul Radu Pircă s-a ținut de cuvânt, ne-a urmărit, ne-a citit de ceva timp și astăzi, 8 octombrie 2009, ne-a dedicat un articol pe platforma Cotidianul, care ne onorează și îl onorează.
Și aici a subliniat două lucruri realiste: că noi nu suntem ageamii în materie de teologie și blogging, nu ne facem că facem ceva, pe de o parte iar, pe de altă parte, că încercăm să ajutăm, pe cât posibil, printr-o problematică și printr-un limbaj divers, cititori cât mai diverși.
Adică i-a plăcut că nu ne cantonăm în tipare, în formule, și, de multe ori, nici nu ne ascundem după degete, când vine vorba să educăm…și nu să amuzăm pe oameni. Dacă aș avea de-a face la nivel online numai cu teologi, cu Sfinți, cu erudiți…atunci aș vorbi la nivelul meu, așa cum îmi place și cum îmi doresc sau mi-aș dori.
Însă aici vin tot felul de tot felul…și încercăm să avem o tarabă…adică o plajă de așteptări cât mai diverse.
Dacă acum diversitatea aceasta nu e înțeleasă sau bruschează, nu același lucru se va petrece și pe viitor. De fapt sau mai ales, noi scriem pentru viitor decât pentru prezent, pentru că viitorul va avea probleme și mai delicate decât ale noastre. Peste 10-20 de ani discursul nostru de acum va fi deja desuet, cu siguranță, pentru că frumusețile vor fi tot mai frumoase și relele tot mai spectaculoase.
Problema e că trebuie să împăcăm și capra și varza. Însă varza e adusă din cea mai profundă și grea teologie a Bisericii, adică după ce citești sute de cărți și devii mult prea neînțeles…pentru ca apoi, să scrii o jumătate de pagină sau să înregistrezi, cu starea care trebuie și nu cu oricare, 10 sau 3 ore de vorbire live.
Așa că, pentru capre diverse, vorbe diverse.
Domnule Radu Pircă vă mulțumesc frumos pentru că m-ați crezut, că la nivel online nu sunt numai fete care fac chat productiv și nu doar publicitatori a diverse lucruri, care își fac blog ca să zică bine de politicianul cutare sau de castraveții cutare, ci și altfel de creatori online.
Da, noi suntem altfel și rari. Ca să ne citiți blogul și să ascultați tot ce am înregistrat vă ia un an și jumătate…dacă citiți sau audiați fără aspecte clinice. Și a fost creat tot ceea ce vedeți fără sponsorizări ale vreunei firme de casting, ale vreunei bănci sau ale vreunei mafii. Totul e sută la sută românesc, gratuit…și prea greu, cel mai adesea și de făcut și de citit și de urmat…acest demers.
Însă, cu toate acestea, se poate și mai mult și mai bine. Nu e tot ce se poate face! Dacă aș avea 10 inși ca mine…care să lucreze măcar 10 ore pe zi pentru onlineul ăsta…nu cred că am avea vreun concurent la nivel online, în România sau în multe țări din afară.
Deci sunt conștient și de ceea ce facem și de ceea ce nu putem face și de ceea ce mai avem să facem.
Însă, asta e treaba noastră…iar mulțumirile sunt pentru dv.
Dar lucrurile sunt pe țeavă…și o să ne vedem și pe mai departe.
Vă doresc numai bine!
Computerul cu trei monitoare secvențiale
Adică o singură imagine, pe care trebuia să o vezi pe un singur display, o vezi pe trei, însă fiecare interfață arată o parte distinctă, secvențială, a imginii una. Triunitatea imaginii. Introducerea trinității unitare în tehnologie! Subiect de reflecție teologico-tehnologic…
Mai multe detalii în articolul de aici…iar date despre întregul sistem computațional…aici, sub imagina din Flickr.
Pr. Dorin
