I miracoli
Esistono? Come riconoscerli? Le varie tesi a confronto
[ultima filă de jos]
Pr. Dorin.
Despre teologia Sfântului Grigorie Palama cu Yannis Spiteris [4]
Yannis Spiteris, Palamas: la grazia e l’esperienza. Gregorios Palamas nella discussione teologica, Introduzione di Massimo Cacciari, Ed. Lipsa, Roma, 1996, 223 p./
Cunoaşterea ca vedere a lui Dumnezeu este o cunoaştere mai presus de minte [ u`pe.r noera,n] şi ea depăşeşte cunoaşterea discursivă [ conoscenza discorsiva], p. 87, cunoaşterea cu ajutorul minţii, prin înţelegerea minţii. / Disputa isihastă din sec. 14, spune autorul, [dintre tradiţia ortodoxă şi mentalitatea scolastică romano-catolică n.n.] are drept centru distincţia dintre fiinţa şi energia lui Dumnezeu, p. 89./ Împotriva monahilor isihaşti care trăiau şi mărturiseau faptul că văd lumina lui Dumnezeu în viaţa lor ascetică, Varlaam de Calabria afirma că pe Tabor Apostolii au văzut nu slava lui Dumnezeu ci un simbol al ei, p. 90/
Însă, pentru Sfântul Grigorie Palama lumina divină e legată în mod esenţial de fiinţa lui Dumnezeu, pentru că e o reală iradiere a fiinţei lui Dumnezeu în viaţa noastră, p. 90/ Lumina pe care o văd isihaştii e lumina necreată a lui Dumnezeu şi această vedere îi îndumnezeieşte, p. 91./ Lumina divină nu este vizibilă, adică nu se vede cu ochii fizici ci cu ochii curaţi ai inimii, dar comunică interior omului îndumnezeirea, p. 91, 92./
O altă durere: Sfântul Macarie cel Mare e numit: pseudo-Macarie, de către autorul nostru, p. 95 dar Toma de Aquino e „sfânt”, p. 95. Avem o manie nebună, noi, unii teologi ortodocşi, de a ne desconsidera Sfinţii la greu şi de a lăuda pe toţi ereticii de pe faţa pământului, care nici nu merită să fie amintiţi în perimetrul adevărului. /
Ideea de har creat, spune autorul nostru, era pentru Sfântul Grigorie Palama, o afirmaţie care face din Dumnezeu o creatură şi care distruge comuniunea dintre Sfinţi şi Dumnezeu, p. 99, atâta timp cât din Dumnezeu emană ceva creat şi nu necreat şi veşnic, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă relaţia Sfinţilor cu Dumnezeu nu e directă ci indirectă, atunci unirea cu El nu e deplină sau, mai bine-zis, nu există nicio unire a Sfinţilor cu El./
Autorul reliefează foarte bine personalismul teologic al Scripturii şi al modului ortodox de raportare la Dumnezeu, de care vorbea şi părintele Meyendorff, în cadrul căruia Dumnezeu nu Se prezintă ca Fiinţă, în sensul de: „Eu sunt Fiinţa”, care nu are caracter personal, ci de: „Eu sunt Cel care sunt”, pentru că sunt persoană cu care tu poţi să comunici, p. 103/
Sfântul Grigorie Palama a insistat pe faptul că energia lui Dumnezeu e o realitate dintotdeauna, fiinţială a lui Dumnezeu şi că în energia/harul Său, Dumnezeu e prezent într-o manieră unificatoare, simplă şi indivizibilă, p. 105/ Dar energia dumnezeiască este comună celor trei persoane dumnezeieşti, pentru că fiinţa divină e comună Acestora, p. 105/
Autorul insistă pe faptul că energia divină nu este ipostatică, nu se constituie într-o persoană ci este enipostatică, este în persoanele dumnezeieşti, aparţine lor, p. 106 iar fiinţa divină nu e autonomă ci este triplu ipostaziată, este în cele trei persoane divine, p. 107./ Negând pe Filioque, Sfântul Grigorie spune că purcederea e o proprietate a persoanei Tatălui şi nu o proprietate a fiinţei dumnezeieşti, p. 109/ Consecinţa nefastă pentru triadologie a ereziei lui Filioque constă în aceea că introduce două cauze/origini în Treime, p. 109/
Însă, în triadologia ortodoxă, Tatăl este principiul Treimii p. 111, adică Acela care naşte pe Fiul şi purcede pe Duhul. / Întruparea Domnului ne-a demonstrat că firea umană, creată de Dumnezeu, e realmente bună, p. 133 şi nu este improprie lui Dumnezeu. / Întruparea Domnului e văzută însă de Sfântul Grigorie şi ca un act al dreptăţii dumnezeieşti faţă de om, pentru că a învins pe diavolul, care îl minţise pe om întru început şi i-a redat omului libertatea duhovnicească, p. 137/
Sfântul Grigorie vorbeşte şi de faptul cum Hristos Domnul l-a înşelat pe Satana [ p. 10-143], prin aceea că Satana cunoştea impecabilitatea lui Hristos, dar credea că trupul Său va muri, p. 142, adică nu va mai învia./ Însă Hristos, prin moarte, intră biruitor în Iad şi arată că El este izvorul vieţii pentru toţi, p. 42 şi biruieşte pe Satana chiar la el în casă./
În p. 149-159, autorul dă o listă a celor mai importante omilii mariale, referitoare la cinstirea Prea Curatei Stăpâne în Biserica Ortodoxă, din opera Sfântului Grigorie Palama aflate în PG: 1. Omilia 14, la Bunavestire [to.n Euvaggelismo.n]; 2. Omilia 18 La Duminica Mironosiţelor [th.n Kuriakh. tw/n Murofo,rwn]; 3. Omilia 37, La Adormirea Născătoarei de Dumnezeu [th.n Koi,mhsin th/j Qeoto,kou] ;4. Omilia 42, La Naşterea Născătoarei de Dumnezeu [ th.n Ge,nnhsin th/j Qeoto,kou]; 5; Omilia 52: La intrarea Sa în Sfânta Sfintelor, adică în Templu; 6. Omilia 53; 7. Omilia 57, Despre genealogia Domnului şi naşterea Sa din Prea Curata Fecioară; 8. Omilia 58./
Fecioara Maria rămâne fecioară pentru că naşterea Domnului a fost de la Sfântul Duh, a fost mai presus de fire, p. 158./ Sfântul Grigorie afirmă, în acord cu Tradiţia Bisericii, că Prea Curata Stăpână a fost prima care L-a văzut şi recunoscut pe Hristos Domnul după învierea Sa din morţi, p. 162./ Din calitatea de Prea Sfântă a Maicii lui Dumnezeu, Sfântul Grigorie înţelege pe de o parte, că Ea nu a avut păcat personal iar pe de altă parte, că a fost plină de harul Treimii, p. 163./
Însă, dacă Sfântul Grigorie şi Tradiţia Bisericii Ortodoxe vorbeşte de Prea Curata Stăpână ca despre cea nevinovată şi fără păcat, acest lucru, subliniază foarte bine autorul, nu are nimic de-a face cu falsa „dogmă” a Imaculatei concepţii /zămisliri, care a apărut în romano-catolicism, p. 164 şi care vrea să spună că Prea Curata Stăpână nu a moştenit păcatul originar, scoţând-o astfel din şirul firesc al naşterilor umane./
Pentru Sfântul Grigorie, Maica lui Dumnezeu reprezintă culmea şi prototipul Sfinţilor isihaşti, căci Ea este Maica Luminii, p. 171./ Începând cu p. 171, autorul nostru descrie rolul Maicii lui Dumnezeu de Împărăteasă şi Stăpână a lumii./
După bibliografia finală [p. 197- 200], ca apendice, apare în trad. italiană, textul Omiliei a 16-a a Sfântului Grigorie Palama. Traducătorii sunt Yannis Spiteris şi Claudio Martinello, şi o găsim între p. 201- 221./
Pr. Dorin Picioruş.
Clonarea: joaca de-a Dumnezeu sau curiozitatea demonică care ne mistifică existenţa
O companie californiana a anuntat ca a folosit tehnologia clonarii pentru a crea cinci embrioni umani, cu scopul de a produce celule identice din punct de vedere genetic cu ale pacientilor, astfel indreptand omenirea pe calea clonarii. Compania Stemagen Corp. din La Jolla, California afirma ca a obtinut cinci embrioni umani folosind celule cutanate de la doi barbati adulti care lucreaza la centrul de fertilizare in vitro al companiei.
Compania a efectuat nenumarate teste pentru a verifica daca embrionii sunt clonele perfecte ale donatorilor, embrionii fiind distrusi în acest proces. Cercetatorii au folosit o tehnica numita de transfer nuclear de la celule somatice (SCNT), care presupune implantarea nucleului unei celule de la donator într-un ovul.
Este aceeasi tehnica folosita pentru clonarea oii Dolly, primul mamifer clonat dupa un adult. Daca afirmatiile lor se confirma, echipa californiana este prima care dovedeste ca a clonat fiite umane pentru a le folosi ca sursa de celule stem, cele mai pretioase celule din corpul uman, pentru ca au capacitatea de a se transforma în aproape orice tip de tesut.
Pe de alta parte, cercetarorii spera sa foloseasca aceasta tehnica pentru a crea surse de celule, tesuturi sau organe pentru transplant, identice din punct de vedere genetic cu cele ale pacientilor. “Este cea mai de succes descriere de pâna acum a folosirii tehnicilor de clonare cu material integral uman.
Totusi, mai este un drum lung de facut pâna la îndeplinirea obiectivului de a obtine celule stem embrionice”, a spus Robin Lovell-Badge de la departamentul de cercetari pe celule stem al Consiliului britanic de cercetari medicale. “Sper ca autorii vor avea sansa de a-si continua cercetarile si de a obtine celule stem”, a comentat Ian Wilmut, seful echipei care a clonat-o pe Dolly, aflat în prezent la Universitatea Edinburgh.
Cf. sursa.
Psa. Gianina.
Pr. Dorin
