Psa. Gianina.
Ce contează, dacă nu mă crezi?…
Pot să îţi spun că mi-e dor într-o mie de feluri
şi să cred, aţipind, că nu ţi-am spun niciodată nimic…
Pot să par nepăsător când mă doare inima,
pot să trec neobservat când lăcrimez,
pot să fiu ca şi când n-aş fi,
pot să mă prostesc sau să fac pe prostu,
când o mie de substantive,
venite din partea ta,
nu au niciun verb…
La urma urmei pot să nu însemn nimic…
La urma urmei pot să scriu şi să nu mă vezi,
sau să fiu şi să nu-ţi dai seama…
Cele mai mari emoţii le ai atunci când eşti descoperit,
când eşti prins în tine de surâsul ei sau al lui,
şi când te iubesc e prea strâmt ca să răsufli.
Accentuez cuvintele, dar ele nu pot striga…
Dacă mă crezi, nu contează dacă nu mă cred o mie, dacă
nu mă crede nimeni,
dacă în jurul nostru se face un perete, înalt,
până la cer,
din sârmă ghimpată
şi noi doi suntem o colonie singulară
într-o mare de ochi urlători…
Am nevoie să mă simţi tu…
Am nevoie să fii tu cu mine,
ca toate clipele să fie…dragoste…
Da, poţi să nu mă crezi,
poţi să nu
mă vezi, poţi să nu mă auzi…
Poţi să mă deteşti…pentru că nu mă cunoşti…
Oricând m-ai cunoaşte m-ai iubi.
Oricând te-aş cunoaşte te-aş iubi.
Şi te-aş iubi pentru că e imposibil
să nu vrei să fii mai frumos decât singurătatea de a nu fi iubit.
Cuvintele au o logică pentru cel care e în cuvinte,
pentru cel
care are cuvinte suferite,
durute,
iubite…
Dacă nu ţi-au ţipat cuvintele în tine,
dacă nu au vrut să iasă afară,
dacă nu ai fost pus în
situaţia să ai răsuflarea tăiată,
să îţi înghiţi cuvintele…
nu are rost…
Dacă nu mă înţelegi…cine te înţelege?
Dacă nu mă vrei…cine te vrea?
Dacă faci din locul meu locul tău şi din locul tău locul meu
pui între noi dragoste,
cred că putem respira.
Dragostea nu ţine de cuvinte…dragostea ţine de necuvinte.
Dragostea ţine de hipercuvinte, de megacuvinte, de tăcere…
Vrei ca să mă crezi sau să uiţi?!
Vrei ca să batem câmpii toată noaptea sau să mă iubeşti?!
Dacă da…ce contează dacă nu mă crede nimeni,
dar tu mă simţi în tine ca pe ceva de neînlocuit?!
Ce contează…dacă tu mă crezi?!…
Pr. Dorin.
Ps: mâine, 20 decembrie 2007, împlinesc 12 ani de când mi-am cunoscut soţia.
Vino să mă vezi, mamă, în lumea mea, în lumea reală!…
Băieţii ăştia ştiu să se închine…dar şi să cânte…
Pr. Dorin.
Îţi mulţumesc că eşti lângă mine când…mi-e dor
Orice femeie care iubeşte cu adevărat…trebuie să spună aceste cuvinte unui bărbat.
Pr. Dorin
Minodora, De-ai ştii ce mult te iubesc…
Filă video, aici, 4: 52 minute…
Cred că am ascultat melodia aceasta de zeci de ori…şi, mai ales, simt să o ascult când mănânc, când mai iau şi eu o pauză de lucru…Nu ştiu de ce…dar atunci simt să o ascult…
Pr. Dorin
Minodora live
Cel mai mare şpil e să ştii să faci live! Dacă nu ştii să ţii în mână publicul eşti ca şi când n-ai fi.
Pr. Dorin.
Observaţii de iarnă
Se măreşte tot mai mult nesimţirea extremiştilor ortodocşi. Dacă nu au motive le inventează, sunt fără faţă sau cu o nesimţire atât de evidentă încât nu te mai miră nimic. Nici nu mai ştii dacă să-i cataloghezi plecaţi cu pluta sau doar nişte copii care vor să epateze cu tot dinadinsul. În acelaşi timp, tot mai mulţi înţeleg trendul emoţiei care aduce bani în buzunar, că se vinde turbarea interioară, indelicateţea şi că trebuie să fii tocsun şi inchizitorial ca să vinzi bine.
În loc de teologie, care pare cumva o acţiune non-profit la înălţimea căreia e cam greu să fii, facem o luptă amorală cu conştiinţa noastră. Ne dăm peste cap, ne punem capul la contribuţie ca să ne marginalizăm, pe timp ce încercăm să ne propunem. Ideea de meritocraţie e folosită inflaţional drept armură pentru nesimţire. Tu, tânăr, ortodox nepătat, auzi că e momentul să dai în cei care sunt…ortodocşi pătaţi, care au făcut pact cu comunismul…după cum faci tu acum cu magnaţii democraţiei.
Şi, pentru că, e mai profitabil să ai bani în buzunar decât să ai conştiinţă…scrii împotriva Bisericii de dimineaţă până seară, eşti apologetul ei negru, apologiile tale au morgă impunătoare pentru că există un public al tău oligofren în cele ale duhovniciei care te aplaudă… şi stai bine mersi, gustând candida indelicateţe cu aer pietist, crezând că nimeni nu observă duplicitatea care te propagă, te propune…
Ieri îi spuneam unui prieten care îşi face un doctorat în afară, în esenţă: dacă vreţi să vă cred un teolog ortodox care a plecat în străinătate ca să facă ceva pentru teologia ortodoxă românească, după cei 5 ani de studii ai dv. la facultăţi cu biblioteci enorme, ar trebui să îmi prezentaţi în manuscris, pe lângă teza dv. doctorală, un tratat de teologie, pe orice temă, de cel puţin 2000 de pagini…ca să observ că aţi plecat ca să vă dedicaţi studiului teologic. Nu am primit niciun mesaj de la el până la această oră…
Se poate să cer prea mult confraţilor întru Teologie? Oare trebuie să fim nesimţiţi ca să fim Sfinţi şi bădărani ca să părem oameni credibili, rezonabili? Oare poţi să fii teolog de Oxford, de Cambridge, de Ierusalim sau Kiev numai în teza doctorală şi în trei fiţuici mici de carte şi în rest să nu mai ai niciun proiect gigant, la care să te epuizezi zilnic?
Drama mea e aceea că nu m-a convins nimeni până acum că a fi cineva înseamnă a face ceva ieftin, fără efort…şi a avea trei lăudători bine puşi, motiv pentru care devii enorm. În încheierea acestui articol vă voi face o confesiune, poate, aşteptată. Vreau să răspund la întrebarea de ce nu îmi plac colegii mei tineri care îi condamnă sau îi judecă pe cei bătrâni ai teologiei sau istoria teologiei româneşti de până acum.
Nu îmi plac pentru că nu dovedesc, de 10 ori mai mult, că îi întrec pe cei pe care îi denigrează. Cred că cineva se poate numi deştept în ale Teologiei şi poate să judece pe cine vrea el, dacă, spre exemplu, face un lucru din cele pe care le vom enumera acum:
1. Traduce din nou Sfânta Scriptură de la un cap la altul şi face şi comentarii extinse la ea.
2. Traduce cel puţin 3 titani ai Teologiei de la un cap la altul, adică peste 300 de cărţi patristice din orice limbă o ştie.
3. Face comentarii la toate cărţile Sfintei Scripturi sau la cultul ortodox şi Vieţile Sfinţilor în mod extins.
4. Produce unul-două dicţionare sau colecţii de teologie de unul singur etc.
Cum, pentru a face un asemenea lucru îţi ia de la 20 la 60 de ani…şi înveţi, pe fiecare zi, cât de mic şi de prost eşti pe lângă înaintaşii tăi…înţelegi că niciun teolog cu bun simţ şi cu muncă de fiecare zi, nu are timp să se certe cu înaintaşii, pentru că e concentrat la faptul de a pune şi el o piatră fundamentală la edificiul teologiei Bisericii Ortodoxe.
Tot ce e în afară de smerenie, muncă şi transpiraţie…e cancan, vorba reclamei. De aceea, nu avem nicio stimă pentru cei care sunt cancanişti dar se cred teologi.
Pr. Dorin. Picioruş.
Patriarhul României şi ultimul rege al României au devenit membri de onoare ai Academiei Române
Patriarhul Daniel şi Regele Mihai au devenit membri de onoare ai Academiei Române, în urma votului Adunării Generale. Prezidiul Academiei Române a făcut această propunere, în urmă cu două săptămâni.
Potrivit reprezentanţilor Academiei Române, la Adunarea Generală au participat 119 membri ai acestui for. Regele Mihai a obţinut 104 voturi „pentru”, 13 „împotrivă” şi 2 „abţineri”, în timp ce Patriarhul Daniel a obţinut 107 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” şi 5 „abţineri”.
Florin Gheorghe Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, a declarat că prin această decizie se încearcă reînnodarea unei tradiţii istorice, în care şeful statului era şi protectorul Academiei Române. Filip a menţionat, de asemenea, că fostul suveran al României nu a putut fi primit în rândurile Academiei la momentul urcării pe tron din cauza războiului.
Antena3.ro
Adăugat: 19 decembrie 2007
……….
Pr. Dorin.
Pachetul de atenţie + Stropi de emoţie [19 dec.2007]
La mulţi ani tuturor! Sărbători fericite şi…să învăţăm să fim mai supli, mai atenţi şi mai serioşi cu noi în anul următor!
Sfântul Ioan de Kronstadt e pomenit pe 20 decembrie, adică mâine…
Prima recomandare de astăzi este articolul d-lui profesor Adrian Năstase din Jurnalul Naţional, un articol superb, construit între eleganţă şi subînţelesuri rezonabile:
” Politica înseamnă mai ales construcţie de drumuri. Dintr-un punct clar definit în alt punct clar definit. Cu un sens clar. Drumuri pe care să poată circula oameni, mesaje sau idei şi care să facă posibile efecte concrete. România politică arată, din păcate, azi la fel ca România şoselelor. E înzăpezită iarna şi inundată în restul anului. În plus, noi nu construim nici un drum. Punem, în schimb, semne de circulaţie pe pământul arid, printre tufişuri şi băltoace, încercând să convingem oamenii, în felul ăsta, că există un drum acolo unde, de fapt, nu e nimic.”/
Regretăm retragerea domnului academician Bălăceanu Stolnici din rândul membrilor Academiei Române! Greşelile vieţii private nu micşorează cu nimic aportul său la cultura şi ştiinţa românească. Nu poţi să anulezi munca unui om de-o viaţă printr-un singur act, şi acela, tot cu tentă politică. Nu avem o Academie Română mai curată dacă dânsul nu mai e printre membrii ei…dar avem o Academie Română care cântă încă în strune, ca şi înainte, unei politici care se va şterge în uitare, cum nu se va şterge munca oamenilor care s-au dedicat cercetării şi cunoaşterii spre folosul României.
Televizorul şi educaţia: un sondaj îngrijorător despre intensificarea violenţei şi a vulgarităţii în rândul tinerilor. “Aproximativ 60% dintre respondentii studiului au spus ca televiziunea promoveaza violenta. Totodata, 33,9a%au spus ca tematica sexuala predomina la TV, ceea ce-i poate influenta negativ pe copii.
Cei care sunt parinti au declarat, in proportie de 85%, ca expunerea copiilor la continut violent in programele TV contribuie la manifestari de comportament violent. Parintii sunt ingrijorati de expunerea copiilor la limbajul de la televizor (77%), la stirile despre crime si sinucideri (76,7%), la violenta in familie (76,7%) sau la nuditate (74%), releva datele din studiul „Obiceiuri, atitudini si satisfactia publicului radio si TV”, prezentat ieri la sediul Consiliului National al Audiovizualului (CNA).”/
Telefoane mobile care au facilitatea de a transforma mesajul audio în text. Tehnologia: Voice Message Conversion System/ Fotografiile cele mai reprezentative pe 2007 din cotidianul La Republica./ Cu bani…şi fără conştiinţă./ Sărbători pentru fiecare…trăite cu inima./
Pr. Dorin.
Pr. Dorin
