“Pachetul de atenţie” şi “Stropi de emoţie”; ediţia de noapte [5 noiembrie 2007]

Bogdan a făcut astăzi o recenzie a ultimei cărţi a d-lui Patapievici: Despre idei şi blocaje./ De ce l-am făcut să sughită pe Cruceru? Din modestie…Din vehemenţă, mă?!!!! O să plouă…/ Limba română predată tururor cetăţenilor români, indiferent de etnia din care fac parte./ O rată mai mare a inflaţiei până la sfârşitul anului?/ Dragoste …de zâmbet. O să vă placă!…/ Te poate privi o fată, direct în ochi, pe blogul lui Bogdan 2, adică Bogdan Stanciu?! Du-te, bă, că eu nu cred până nu văd. Ia mă şi…vezi!/

D-l Bucurenci s-a mutat de la privat…la stat. Adică acum face blog pe NEVE…Ăsta e băiat bun că înjură Biserica…E sânge de singapore. Să vezi ce-o să le scrie, vericule! Ţineţi departe! Acum a ajuns pe 4 nescriind nimic…Când o să înceapă să scrie…îţi vine să te duci la coafor../ Memorii virtuale ne-a dat un ping…Un blog romano-catolic, care a preluat de la noi fotografii de la adormirea PFP Teoctist./

Am observat că ori de câte ori apare un blog nou, cei din primii 100, imediat dau năvală să vadă ce e cu blogul. Rating tare o zi, maxim 3, şi apoi, găseşte-l dacă mai poţi. Dar de unde atâta curiozitate?!

Text, marca Adelix…care trebuie citit cu susul în jos…Adică, în loc să înţelegeţi că ea a fost extrem de plicitisită de examenul auto…trebuie să citiţi că de fapt, e foarte bucuroasă, dar nu a vrut să pară prea bucuroasă, pentru că atunci când e prea bucuroasă…plânge. De ce? De bucurie! Însă, a plânge de bucurie…e un lucru bun, dragă Adişor. Felicitări pentru că ai carnet, ce pana ta!/Adamaica vorbind despre…Îngeri? Oare CNI nu este chiar…Adamaica?! Întrebăm şi noi…că nu suntem zambile, nu?!/Dănuţ ne zice, ce i-au zis lui fetele în facultate despre bărbăţie./

Fratele Dan, căpitan de plai s-a întors?! -De unde fratele meu?!-Da, de unde să ştiu eu cine e fratele Dan, că nu scrie nicăieri?-Şi dă poze?-Nu dă! Ci numai cuvinte…-Atunci… nu mă duc să citesc nici mort! Stau acasă şi beau…ceai./

- Auziţi…numai cartoful se cultivă!

-Da de unde ştiţi dv.?!

-Am auzit la OTV…la rubrica Meteo

Mă, ăştia citesc cărţi…sau doar le fac… schimb?! Adică eu vin cu cartea mea, pe care nu o mai are nimeni decât toată lume şi ţi-o dau ţie să o citeşti. Şi tu o citeşti în două ore?! Cred că o să plouă totuşi…/ De ce te interesează dacă există sau nu strategic board? -Poate că pe mine nu mă interesează…Pe mine mă interesează meteoriţii…Lol! -E dus cu macaraua…Apendicită zicea: orice cioară…e doar o pasăre. -Ce, barza nu e pasăre?! Că n-o fi crocodil./

Poate că vă interesează ce e acela un…Tanach. Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de ebraică la modul foarte serios…/ Ieri a căutat cineva ce înseamnă Vecernie? Înseamnă: slujba de seară a Bisericii Ortodoxe./ Miruna vrea să ştie ce cărţi ortodoxe să citească. R: Orice carte pe care o poţi găsi sau pe care…ai bani să o cumperi./

Benzonat de Potasiu [adică nume de cod] :”Dacă lumea ar râde frumos…am avea mai mulţi invitaţi la masă!”. -Huuu! Nouă nu ne plac intelectualii…-De ce?! -Pentru că noi vrem să rămânem aşa cum suntem…Fiecare cu părerea lui la o adică./

Şi chitara poate să cânte…într-o inimă de fată. Puteţi încerca!/ România…mai câştigă frate vreo cupă?! -La ce? -La fotbal…-Nu ştiu. Domnul Fortuna zicea că Dobrin e sfânt iar el, Lorin Fortuna, că este întruparea lui Mihail Eminescu, care este dumnezeul nostru naţional, înainte de planeta tera 2. Poate că va exista şi tera 10, domnule Fortuna! În orice caz, dânsul are probleme mari cu depoluarea în sensul invers al acelor de ceasornic. Fiecare cu…a lui, nu?!/

Fragment de comentariu:

Clasa a 13-a seral: “Mihai Eminescu era simbolul astrului care se îndrăgostise de iubita sa”. E nou-nouţă!

Pr. Dorin.

Publicat în: on at Comentarii (0)

5 noiembrie: ziua patronimică a Prea Sfinţitului Galaction, Ierarhul blândeţii

Prea Sfinţitul Galaction, Părintele nostru.

Orice om, dacă îl priveşti periferic, dacă îl vezi doar ca pe un număr sau după genul pe care îl are, este…banal. Dacă priveşti de sus un om, poţi să îl caracterizezi după cum îţi place…că tot nu are de-a face cu realitatea, ci cu propriile tale umori. De aceea, când studiem istoria Bisericii lui Dumnezeu, a Bisericii Ortodoxe, şi vrem să ştim adevărul despre un om, despre un ierarh sau un preot, despre un iereziarh sau despre un împărat care a convocat un sinod anume, ne lovim de variante biografice antagonice, diferite la culme, când omul pe care îl studiem şi vrem să-l înţelegem, a avut deopotrivă prieteni de temut dar şi duşmani lamentabili.

Şi, pentru a afla totuşi adevărul despre cineva…trebuie să comparăm ce spun duşmanii lui cu ceea ce spun admiratorii lui, şi, dintre admiratori, dacă se poate, să fim atenţi la oamenii duhovniceşti care au vorbit despre el, despre omul căruia îi studiem viaţa şi posteritatea.

Când Prea Sfinţitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi al Teleormanului a fot hirotonit întru episcop şi s-a înfiinţat Episcopia Teleormanului, noi, personal…eram pe atunci un tânăr seminarist în anii terminali. Priveam lucrurile în simplitatea şi frumuseţea lor, ca şi acum de altfel, fără să le complicăm la nivel intelectual, şi, noul nostru episcop a devenit omul spre care am privit, curios şi fascinat în acelaşi timp, ca să simţim…viaţa sa. Din prima clipă când l-am văzut pe Prea Sfinţia sa [nu aveam 18 ani]…am trăit impresia unei întâlniri cu blândeţea personalizată, cu o linişte duioasă, pe care n-am gândit-o ca atare, dar am trăit-o.

Nu mi-am pus problema atunci, de ce mă simt bine, atât de bine, văzând acest ierarh, de ce îm place eleganţa şi blândeţea cuvintelor sale, gesturile sale adânc cumpănite, reflexul frumos al zâmbetului său…când te priveşte şi vorbeşti cu dumnealui. Ci, ca şi când aş fi privit un lucru admirabil, l-am trăit şi atât, l-am trăit din plin, până când peisajul pe care îl aveam în faţă, Părintele nostru, Chiriarhul nostru a devenit…o parte fundamentală din mine. L-am găsit în inima mea crescând pe fiecare zi, prin admiraţia şi rugăciunea pentru Prea Sfinţia sa…şi astăzi, e pentru prima data când vorbesc despre aceste lucruri atât de detaliat. M-am trezit cu dorinţa de a scrie despre omul care m-a învăţat că blândeţea e reală şi mă bucur să fac asta!

Am vorbit şi vorbim rar cu Prea Sfinţia sa; doar în momente importante. Nu cred că avem lucruri atât de importante în mod curent, pentru care să îi stric programul său personal cu vizitele noastre. Însă, la fiecare binecuvântare primită pentru a intra la facultate, la master, la doctorat, în timpul hirotoniei noastre, în timpul de după hirotonie, până astăzi…Părintele nostru, Galaction, a fost Părintele care a ştiut să ne sfătuiască, să ne insufle tărie, să ne bucure şi să ne destindă duhovniceşte cu persoana sa şi cu cuvintele sale blânde, adânc părinteşti, adânc responsabile.

S-ar putea să fim acuzaţi că idealizăm persoana în cauză. În niciun caz! Există oameni a căror simplă prezenţă vorbeşte mai mult decât o întreagă carte şi, din puţine cuvinte, înţelegi comoara care stă în inima sa. La Părintele nostru, comoara e învăluită în discreţie. Niciodată nu vorbeşte despre sine, despre frământările şi grijile sale, niciodată nu te inconfortează cu ceva nedelicat, niciodată nu te percheziţionează în cuvinte, dar, simpla sa privire asupra ta, te învaţă să fii integru, să fii delicat, să fii îngăduitor, să fii smerit cu inima şi să ştii să laşi, în urma ta, o dâră frumoasă de …frumuseţe duhovnicească.

Cred că, dacă contempli un om…şi nu îl priveşti periferic, ci cobori cu privirea în adâncul vieţii şi al simţirii sale, te umpli de recunoştinţa de a întâlni pe purtătorul de har, pe arhiereul lui Hristos…în cea mai profundă şi subtilă dimensiune interioară.

Nu cred că am înţeles cine este Părintele nostru Galaction! Nu cred că m-am comportat şi mă comport faţă de Prea Sfinţia sa pe măsura delicateţii cu care domnia sa se comportă cu noi! Nu cred că pot să fac ceva mai mult, pentru Părintele nostru, decât să îl las să se adâncească în inima noastră, prin rugăciunea pentru Prea Sfinţia sa…şi să-l contemplu în continuare.

Poate că definiţia dragostei constă tocmai în a lăsa pe Dumnezeu să îţi arate, în inima ta, cum creşte dragostea. Că definiţia dragostei şi a reverenţei faţă de cineva, poate că stă tocmai în a te manifesta faţă de el pe măsura descoperirii, pe care Dumnezeu ţi-o face despre acea persoană, în inima ta.

În momentul hirotoniei noastre întru preot s-a întâmplat un lucru preadumnezeiesc…pe care i l-am relatat Părintelui nostru, în timp ce îşi dezbrăca Sfintele veşminte şi noi consumam Sfânta Euharistie, după terminarea Sfintei Liturghii. Ne-a privit în ochi, a ridicat ochii spre noi…şi a pătruns cu ochii săi mari, larg deschişi, senini…în ochii noştri sinceri, ca să se încredinţeze de ce i-am spus, şi apoi ne-a făcut urări pentru noua viaţă în care intram: preoţia pentru Domnul şi Dumnezeul nostru.

În istoria relaţiilor fieşti cu Părintele nostru, există mai multe astfel de momente fundamentale, de tăceri sfinte şi de vorbiri precise, de-o blândeţe perplexantă, cu noi. Când te aştepţi mai puţin sau deloc, Prea Sfinţia sa te elogiază pentru ceva anume, îţi deschide o mie de porţi spre sine într-o secundă şi, în acelaşi timp, te face să simţi că harul Apostolilor, harul prin care Dumnezeu ne dă episcopi în Biserica Sa, nu este o achiziţie dogmatică muzeială, ci o realitate care stă în oameni.

Cel mai tulburător eveniment de propedeutică eclesială al vieţii noastre, în care am înţeles rolul eclesial al episcopatului în Biserică, a fost acela când, am simţit prezenţa Sfântului Duh în persoana sa, lucrând cele ale arhieriei dumnezeieşti spre mântuirea tuturor. Şi aceasta nu a fost rodul puterii noastre de observaţie, ci lecţia descoperirii lui Dumnezeu, pentru ca să fiu încredinţat, nu numai de continuitatea preoţiei dumnezeieşti pe pământ şi a Bisericii Sale, ci, şi a faptului, că măreţia se ascunde în smerenie, într-o smerenie care poate părea banală, poate părea chiar prostească, poate părea neconformă cu frivolitatea postmodernităţii, dacă…priveşti periferic un om.

Părintele nostru Galaction este Părintele blândeţii fără a fi un ierarh care nu are zelul de a deparazita pe credincioşii eparhiei sale de idei străine Tradiţiei noastre ortodoxe şi de practici neconforme cu etosul ortodox. Însă, zelul, râvna propovăduirii şi a vieţii sale e plină de maiestuozitatea smereniei, a blândeţii care tronează în fiinţa sa.

Se pot spune, cu siguranţă multe lucruri despre un asemenea om al Bisericii. Articolul nostru de acum se vrea un smerit omagiu adus Sfinţiei sale în această zi, în care îşi serbează patronul vieţii sale, pe Sfântul Mucenic Galaction, astăzi pomenit în Biserica noastră.

Prea Sfinţia voastră, vă dorim multă sănătate şi să vă umpleţi de şi mai multă sfinţenie pe fiecare zi, şi vă asigurăm de faptul, că vom încerca să învăţăm de pretutindeni, cele ce sunt spre buna plăcere a lui Dumnezeu şi a oamenilor care Îl iubesc pe El!

Pr. Dorin Picioruş.

Publicat în: on at Comments (1)

Mulţumirile noastre pentru colaboratorii şi prietenii proiectului nostru teologic

20060107_sunset.jpg

Începem cu mulţumirile noastră faţă de cei care au contribuit la articolele de astăzi de pe blog şi, nu dorim ca lista să fie exhaustivă…

Mulţumim protosinghelului Chiril Lovin şi domnului Victor Popescu-Sandu pentru munca lor traductorială, pe care au dorit să o împartă şi cu noi, în diverse rânduri, alături de alte surprize plăcute.

Mulţumiri părintelui Marcel Hancheş şi doamnei preotese Rusalina Hancheş, prietenii şi naşii noştri de căsătorie, şi confesorii noştri de suflet, pentru sfaturile, rugăciunile şi traducerile lor, din care am învăţat extrem de multe lucruri.

Mulţumim domnului Adrian Tănăsescu-Vlas şi doamnei Xenia Tănăsescu-Vlas pentru munca lor traductorială, pentru rugăciunile şi sfaturile dumnealor, din care am învăţat delicateţea limbilor străine dar şi perspicacitatea relaţiilor inter-umane.

Mulţumim domnişoarei Ana Abronov pentru sensibilitatea şi delicateţea dumneaei, cu care ştie să ne bucure, chiar şi când toţi nu au niciun cuvânt frumos faţă de noi.

Mulţumim domnului Bogdan-Ioan Stârceanu şi doamei Iulia Stârceanu, cât şi întregii familii a dumnealor, care au ştiut să ne primească cu dialogul inimii şi ne poartă în inima dumnealor.

Mulţumim doamnei Irina, webmasterul de la Dulce Casă, pentru bucuria de a vrea să ne cunoască, domnului pastor Marius Cruceru pentru jovialitatea relaţiei noastre online, domnului pastor Ted Doru Pope pentru admiraţia nedisimulată care ne apropie…

Mulţumiri ardente pentru colaboratorii care ne furnizează date, ponturi, piste, subiecte de discuţie, care vor să rămână anonimi din răsputeri… dar cărora noi le mulţumim. Adică Violetei, lui Cristi, talentatului Mr. Talent sau Andrei, Lucreţiei, lu Bonaparte, zis şi Andrew, celui de-al doilea Andrei, lui Viorel, Mirunei, lu Terminator X, care intră peste tot…şi aduce multe la suprafaţă [adică avem băieţi deştepţi în România], lu Băiatu de cartier care îmi traduce la zi, slangul nostru sau al lor, pe…limba noastră; lui Romeo Filosofu [ştie el de ce!], doamnei Aura…şi…fără mai multe detalii.

Toţi aceşti oameni, din ultima rubrică, sunt prieteni de online…cu care nu ne-am întâlnit deloc…dar care, prin nu ştiu ce minune, îmi trimit tot felul de idei, de soluţii, de date…pe care le preluăm şi …vi le livrăm.

Da: acest blog primeşte multe surse şi resurse..pe care le procesăm foarte rapid, cu ajutorul lor…

Mai există şi alţi oameni cărora trebuie să le mulţumesc….dar despre alţii nu vom vorbi deloc. Domnului Dan Gheorghe Somnea îi mulţumim pentru bucuria de a se bucura de noi, mulţumim familiei Buscă pentru delicateţea lor de suflet, mulţumim domnului Bogdan I. Stanciu pentru fotografiile şi articolele pe care ni le-a trimis, thank you very much Father Stephen Freeman and you are the best for my, mulţumirile noastre, la un loc, tuturor webmasterilor pe care îi publicităm şi de la care am învăţat foarte multe lucruri valoroase, tuturor prietenilor noştri din eSnips şi HI5…tuturor celor cărăra le-am slujit şi le slujim, şi celor care se roagă pentru noi şi rugăciunile lor ne dau viaţă.

Nu în ultimul rând mulţumim tuturor comentatorilor noştri, tuturor celor care ne-au înjurat şi ne înjură, tuturor celor ce ne copie stilul, tuturor celor care ne urmăresc şi nu ştiu să se bucure de noi, tuturor celor care s-au folosit de cuvintele şi cărţile pe care le-am pus online şi n-au ştiut să zică nici mulţumesc

Mulţumim şi celor care nu ştiu să zică mulţumesc când îi publicitezi fără bani [Ai înţeles Adelix?! E publicitate moca la mine...], şi celor care nu ştiu să răspundă la o replică cu altă replică ci cu o înjurătură, tuturor celor care ne-au citat în diverse forumuri, reviste, bloguri sau siteuri, celor care ne livrează sheruri preţioase, celor care ne uimesc cu frumuseţea sau bădărănia lor…

Ca avampremieră a momentului când vom împlini un an de existenţă pe wp, adică pe 6 decembrie 2007…primiţi mulţumirile noastre de pe acum.

Să avem cu toţii delicateţea de a fi frumoşi!

Pr. Dorin.

Paraclisul Sf. Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei, Părintele milostivirilor

PARACLISUL

SFÂNTULUI IERARH NICOLAE[1]

(6 decembrie, 9 mai[2])

Preotul face obişnuitul început, zicând:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru…

Citeţul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! Împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…

Preotul: Că a Ta este împărăţia…

Citeţul: Amin. Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă…Şi acum… Veniţi să ne închinăm… şi îndată psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea…

Apoi cântăm pe glasul al IV-lea: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori )

Apoi troparele acestea, glasul al IV-lea (forma glasului al II-lea ), podobie: “Cel ce Te-ai înălţat pe cruce…“:

Ca un preacald ocrotitor al celor din necazuri şi al săracilor ajutător şi sprijin, al călătorilor îndrumător cinstit, scapă-ne pe noi pe toţi de nevoi şi primejdii, sănătate dându-ne, bucurie şi pace, ca un păstor preabun şi milostiv, Sfinte Nicolae, Ierarhe al lui Hristos. (de 2 ori)

Slavă… Şi acum… asemenea:

Nu vom tăcea, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi ? Noi de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi îndată psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule…

Canonul

glasul al 8-lea, îl punem pe 4,

fără irmoase :

Cântarea I,

irmos : “Apa trecând-o ca pe uscat…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu îngerii, Sfinte, fiind acum, cu dânşii te roagă, făcătorule de minuni, să fim vindecaţi noi de patimi şi de primejdii feriţi să fim pururea.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De toată ispita celui viclean, de sminteli cumplite, de nevoi şi de întristări, păzeşte-ne, Sfinte, totdeauna, cu rugăciunile tale către Hristos.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Pe tine, Părinte, te-am câştigat ajutor preagrabnic în necazuri şi supărări, şi când călătorim călăuză, că tu pe Domnul Îl rogi pentru robii tăi.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Izvor nesecat de milostiviri, fiind tu, Stăpână, miluieşte-ne şi pe noi, cu apa îndurărilor tale, adăpând sufletul nostru cel însetat.

Cântarea a III-a,

irmos : “Doamne, Cel ce ai făcut…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

A ta sfântă solire ajută grabnic pe cei ce sunt în primejdii grele, de moarte, pe mări şi pe uscat, dar cu evlavie şi cu credinţă, din inimi cheamă al tău nume sfânt, nădăjduind în el.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

De necazuri cumplite, de întristări şi de pagube, Sfinte Nicolae, păzeşte pe cei ce pururea la ocrotirea ta[3] cu umilinţă aleargă, sărutând icoana ta şi preaslăvindu-te.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Dăruieşte-ne, Sfinte, cu părintească iubirea ta, ştergere greşelilor noastre şi har îmbelşugat, ca, izbăviţi fiind, de tulburări şi de patimi, să trăim în linişte în tot restul zilelor.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Nepătată Fecioară, scăparea lumii fiind doar tu, apără de sus ca o Maică, pe cei ce caută, cu toată inima, a ta fierbinte solire şi-i păzeşte nerăniţi, de vrăjmaşii nevăzuţi.

Apoi aceste stihiri:

Izbăveşte de toată vătămarea, Părinte Sfinte, Nicolae, Făcătorule de minuni, pe cei ce vin cu evlavie către tine.

Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Apoi preotul rosteşte ectenia la care pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul, iar după ecfonis cântăm:

Sedealna,

glas 2, podobie: Ceea ce eşti rugătoare caldă…

Preacald rugător, ocrotitor creştinilor şi bun solitor către Hristos pentru noi toţi prin fapte te-ai arătat ; de aceea cu dragoste îţi strigăm : Preasfinţite Părinte, milostiv fă-L nouă pe Domnul, cu solirea ta.

Cântarea a IV-a,

irmos: “Auzit-am, Doamne, taina…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Preacinstită icoana ta[4], sufletelor noastre cu prisosinţă dă bucurie, har şi linişte, Sfinte Nicolae, stând de faţă tu.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mângâiere scârbiţilor, dăruieşte grabnic cu îndurarea ta, izbăvire necăjiţilor şi tămăduire celor suferinzi.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De primejdii, de pagube, de nedrepte chinuri, de strâmtorări şi boli, îi păzeşti pe cei ce caută acoperământul tău cel plin de har.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Din al tău sfinţit pântece Soarele dreptăţii ne-a răsărit nespus; deci, Curată, şi pe noi acum cu ale Lui raze luminează-ne.

Cântarea a V-a,

irmos: “Luminează-ne pe noi, Doamne…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Multele minuni săvârşite tuturor în dar, izgonesc pe demoni cu puterea ta şi împrăştie a patimilor negură.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Mult ajutător eşti, Părinte, celor asupriţi, izbăvitor celor aflaţi în nevoi şi sprijin tare celor greu împovăraţi de boli.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Celor ce chemăm cu credinţă al tău nume sfânt ne eşti fierbinte rugător şi ne ajuţi în toată vremea, cercetându-ne cu mila ta.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Sufletului meu celui mult însetoşat îi dă din apa vie a bogatei îndurări ce izvorăşte din preadulce ocrotirea ta.

Cântarea a VI-a,

irmos: “Rugăciunea mea voi vărsa…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Avându-te folositor în viaţă, şi preabun ocrotitor în primejdii, ne izbăvim de nevoi în chip grabnic, prealăudate Părinte, cu mila ta; pentru aceea şi vestim tuturor ajutorul tău către noi.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Din marea cea tulburată a vieţii, din furtuna cea cumplită a durerii, din întreitul val de ispite şi din noianul de temeri şi întristări ridică-ne şi ne adu la limanul cel lin şi dumnezeiesc.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De bucurie şi bunătate cerească umple sufletele noastre, Părinte, când la biserica ta cu credinţă venim cântând ocrotirea ta către noi, că tu, în chip prealuminat ne acoperi cu harul tău pururea.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Stăpână, cu îndurare priveşte către mine, cel nevrednic de milă, şi-mi dă să plâng cu mulţime de lacrimi viaţa mea cheltuită în dezmierdări, făcându-mă ca de acum să plac Fiului tău Celui Milostiv.

Apoi aceste stihiri:

Izbăveşte de toată vătămarea, Părinte Sfinte, Nicolae, Făcătorule de minuni, pe cei ce vin cu evlavie către tine.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică.

Preotul rosteşte ectenia, aşa cum s-a arătat după cântarea a III-a, apoi cântăm:

Condacul,

glas 2, podobie : Cu sângiurile tale…

Celor ce au trebuinţă de mila ta, nu înceta a le da grabnic ajutor, fiind către noi îndurat şi blând, iar la Hristos rugător cu osârdie, Părinte Ierarhe al Mirelor.

Prochimenul, glas 4:

Cinstită este înaintea Domnului moartea cuviosului Său.

Stih: Preoţii Tăi, Doamne, se vor îmbrăca întru dreptate şi Cuvioşii Tăi se vor bucura.

Şi se citeşte Sf. Evanghelie de la Ioan (X, 9 - 16):

Zis-a Domnul: Eu sunt uşa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui, şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât numai să fure, să junghie şi să piardă. Eu am venit ca oile Mele viaţă să aibă şi din belşug să aibă. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun sufletul şi-l pune pentru oi, dar cel plătit şi care nu este păstor, ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge, şi lupul le răpeşte şi risipeşte oile. Iar cel plătit fuge pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi. Eu sunt Păstorul cel bun şi cunosc pe ale mele şi sunt cunoscut de ale mele. Precum Mă cunoaşte Tatăl, şi Eu cunosc pe Tatăl; şi sufletul Mi-l pun pentru oi. Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc; şi vor asculta de glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor.

Slavă… glas 2:

Pentru rugăciunile Ierarhului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Apoi stihira glas 6 (forma glasului 2),

podobie: “Toată nădejdea…”

Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegile noastre.

Îndumnezeit fiind, plin de iubire şi milă, pretutindeni sârguieşti să ajuţi degrab pe cei ce sunt învăluiţi, că tu izbăveşti pe toţi cei ce ţi se roagă în primejdii pe pământ şi mări; pentru aceasta noi venim cu credinţă, rugându-te să fim păziţi cu harul tău de necazuri, de ispite şi de boli, Sfinte Nicolae, ca astfel, mulţumind să te cântăm, preaminunate păstorule, făcător de mari minuni.

Diaconul (iar în lipsa lui, preotul ) rosteşte rugăciunea:

Mântuieşte , Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri; pentru rugăciunile cinstitului, măritului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale tuturor sfinţilor sfinţiţilor ierarhi; ale sfinţilor, măriţilor şi bunilor biruitori mucenici; ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor noştri, ale Sfinţilor (N), a căror pomenire o săvârşim, ale Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; rugămu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm Ţie, şi ne miluieşte pe noi.

Strana: Doamne, miluieşte (de 12 ori), cântat alternativ de cele două strane.

Preotul rosteşte ecfonisul:

Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana : Amin.

Cântarea a VII-a,

irmos: “Tinerii cei ce au mers…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

În cumplitele valuri ale vieţii acesteia, tu ne apără şi du-ne la limanul mântuitor şi sigur al poruncilor Domnului, pe care tu le-ai urmat, Părinte înţelepte.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cercetându-ne, Sfinte, în chip tainic, ne vindecă de dureri şi răni, şi toată suferinţa din suflete şi trupuri o înlătură, ca un bun, cu ajutorul ceresc, trimis de tine nouă.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Când pe marea vieţii înotăm şi valurile ispitelor lovesc de pretutindeni sărmanul nostru suflet, alergăm la icoana ta[5], primind putere şi har, cu sfânta ta solire.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preacurată Fecioară cunoscută fă-mi calea în care voi umbla, ca, fără poticnire, mergând spre mântuire prin lucrarea virtuţilor, după sfârşit să primesc viaţa nesfârşită.

Cântarea a VIII-a,

irmos: “Pe Împăratul ceresc…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Având, mărite, către Hristos îndrăznire, mijloceşte dezlegare de păcate, Sfinte Nicolae, pentru cei ce te cântă.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Râuri revarsă de ajutor şi sfinţire de la Duhul Sfânt icoana ta, Părinte, cugetele noastre sfinţindu-le cu harul.

Stih: Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Preafericite, cu îndurările tale, dăruieşte har şi binecuvântare celor ce se află la ceas de îndoială.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Maică Fecioară, te rog să-mi fii ocrotire, izgonind toată ispita diavolească de la al meu suflet, orbit de lenevire.

Cântarea a IX-a,

irmos: “Cu adevărat Născătoare…”

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Priveşte cu iubire, Sfinte Ierarhe, spre cei ce vin la cinstită icoana ta şi dăruieşte-le sprijin şi ajutor de sus.

Stih: Sfinte Ierarhe Nicolae, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Păstorule al Mirei, dai bună mireasmă, înmiresmând pe cei ce cu mirare vin, la minunata ta raclă din care mir reverşi.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Venind cu dor la tine, Sfinte Nicolae, primim degrab împlinire dorinţelor şi îţi aducem din inimi alese mulţumiri.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Fecioară preacurată, ridică-mă pe mine din necuratele patimi, suindu-mă, prin curăţia vieţii, la înălţimi de har.

Apoi îndată:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi aceste stihiri, glas 8, podobie:

Ceea ce eşti mai cinstită…”, în timpul cărora preotul

cădeşte altarul şi poporul:

Bucură-te, mare arhipăstor al celor din Mira şi preabun povăţuitor, bucură-te, Sfinte Părinte Nicolae, propovăduitorule al Sfintei Treimi.

Mare făcătorule de minuni, bogăţii de daruri dobândind de la Dumnezeu prin a ta viaţă cu totul strălucită, împarţi cu prisosinţă celor ce te cinstesc.

Bucură-te, mare apărător al celor ce cheamă al tău nume în ajutor, când sunt în primejdii pe ape sau pe cale, că tu, Părinte Sfinte, pe călători păzeşti.

Grabnic izbăveşti pe cei clevetiţi, vădind nedreptatea şi scăpând pe cei asupriţi, că în tot pământul, aievea sau în visuri, te faci văzut, Părinte, mustrând pe cei vicleni.

Pe toţi cei ce vin la icoana ta[6], slăvite Ierarhe, căutând ocrotirea ta, scapă-i de necazuri şi dă-le izbăvire de grelele ipite ce vin asupra lor.

Iertare păcatelor dăruieşti şi dai izbăvire de ispite şi încercări, scăpând de primejdii, Părinte Nicolae, pe cei ce cu credinţă îţi cântă laude.

Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule…Preasfântă Treime…Tatăl nostru…

şi după ecfonis cântăm

Troparul, glas 4, podobie: Degrab ne întâmpină…

Părinte, întregii lumi, ca un izvor nesecat, reverşi râuri tainice de uimitoare minuni, din darul dumnezeiesc; scapi de ispite grele şi de chinuri nedrepte, dai grabnic izbăvire, Nicolae slăvite; pentru care pretutindeni vestim ocrotirea ta.

Preotul rosteşte ectenia, pomenind pe cei pentru care se face paraclisul şi Otpustul mic.

Apoi cântăm această stihiră glas 2, podobie: “Când de pe lemn…”, vreme în care ne închinăm icoanei sfântului:

Scapă-ne de primejdii şi dureri, de cumplite boli şi de patimi, preaînţelepte păstor, şi ne apără pe noi de nedreptăţi şi sminteli, că venim la icoana ta, cu multă nădejde şi din suflet te rugăm să îndreptezi de acum calea vieţii noastre, Părinte, ca să fim aflaţi şi noi vrednici, de Împărăţia celor fericiţi.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.

Traducere din limba greacă de protos. Chiril Lovin


[1] Alcătuit de monahul Gherasim Micraghiannanitul, imnograful Marii Bisericii. Prezenta traducere este adaptată pentru ca textul să poată fi cântat întocmai după irmoasele şi podobiile greceşti.

[2] În sinaxarele greceşti Mutarea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae se prăznuieşte pe 20 mai, nu pe 9 mai, ca în sinaxarele româneşti şi slave.

[3] Când suntem într-o biserică închinată Sfântului, în loc de ,, la ocrotirea ta”, cântăm ,, la al tău sfânt locaş”.

[4] Când suntem într-o biserică închinată Sfântului, în loc de ,,preacinstită icoana ta” cântăm ,,a ta sfântă biserică” .

[5] Când suntem într-o biserică închinată Sfântului, în loc de ,,alergăm la icoana ta”, cântăm ,,alergăm la al tău locaş”.

[6] Când suntem într-o biserică închinată Sfântului, în loc de ,,la icoana ta” cântăm ,,în locaşul tău”.

Publicat în: on at Comentarii (0)

Paraclisul Sf. Ap. Andrei, Cel întâi chemat, Apostolul românilor

PARACLISUL

SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI,

CEL ÎNTÂI CHEMAT[1]

(30 noiembrie[2])

Preotul face obişnuitul început, zicând:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru…

Citeţul: Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă Ţie! Împărate ceresc… Sfinte Dumnezeule… Preasfântă Treime… Tatăl nostru…

Preotul: Că a Ta este împărăţia…

Citeţul: Amin. Doamne miluieşte (de 12 ori). Slavă…Şi acum… Veniţi să ne închinăm… şi îndată psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea…

Apoi cântăm pe glasul al IV-lea: Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de 3 ori)

Apoi troparele acestea, glasul al IV-lea (forma glasului al II-lea), podobie: “Cel ce Te-ai înălţat pe cruce…“:

Către biserica celui întâi chemat venind noi şi închinându-ne icoanei lui celei cinstite dintru adâncul sufletului să-l rugăm: Sfinte, îi auzi pe fii tăi, ce te cheamă pe tine, de Dumnezeu grăitorule Andreie şi le trimite grabnic har de la Hristos ca să fie ei păziţi de toată primejdia. (de 2 ori)

Slavă… Şi acum… asemenea:

Nu vom tăcea nicicând, de Dumnezeu Născătoare, a spune pururea puterea ta noi, nevrednicii, că dacă nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi scăpat pe noi de atâtea primejdii, sau cine ne-ar fi păzit pe noi până acum slobozi ? Noi de la tine, Stăpână, nu ne vom depărta, că tu mântuieşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi îndată psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule…

Canonul

glasul al 8-lea, îl punem pe 4,

fără irmoase :

Cântarea I,

irmos : “Apa trecând-o ca pe uscat…”

Stih: Sfinte Apostole Andrei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Andreie, Apostolul lui Hristos, primeşte-ne ruga şi o du către Dumnezeu, că ai către El îndrăznire să mijloceşti pentru noi, cei ce te chemăm.

Stih: Sfinte Apostole Andrei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cinstitul şi sfântul locaş al tău adună mulţimea celor ce te cinstesc cu dor, iar tu, auzindu-le strigarea, îi ocroteşte şi-i apără pururea.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Văzând, o, Andreie, pe cei ce plâng şi vin către tine, mijloceşte la Cel Preabun ca să-i izbăvească de primejdii cu harul Său, Sfinte fiu al lui Iona.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De boli, de dureri şi de întristări, Stăpâne Hristoase, Te rugăm să ne izbăveşti pentru mijlocirea Maicii Tale şi a întâiului Tău ucenic Andrei.

Cântarea a III-a,

irmos : “Doamne, Cel ce ai făcut…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

L-ai aflat pe Mesia, chemând pe Petru, fratele tău, şi ai străbătut cetăţi şi sate, multe minuni făcând şi L-ai vestit pe Hristos, pe Care roagă-L, Andreie, pentru noi, cei ce suntem plini de patimi şi dureri.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Arătatu-te-ai, Sfinte, al Betsaidei vlăstar ales, pe Hristos aflându-L, Andreie, pe Cel ce te-a chemat, Căruia roagă-te să izbăvească de patimi pe cei ce la tine vin, o, întâiule chemat.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

De la Botezătorul ai primit bune învăţături, dar, urmând apoi pe Mesia, ai primit har de sus ca Evanghelia să o vesteşti pretutindeni şi tămăduiri să dai celor ce le trebuie.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

De nevoi izbăveşte şi de primejdii acoperă, Sfinte, fericite Andreie, pe cei ce te cinstesc şi cu evlavie a ta icoană sărută, că tu pentru noi te rogi cu Maica lui Dumnezeu.


Apoi aceste stihiri:

Izbăveşte de primejdii, Întâiule chemat, pe cei ce se roagă ţie, venind adesea la biserica ta, căzând înaintea sfintelor tale moaşte şi închinându-se cinstitei Crucii tale.

Caută cu milostivire, prealăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Apoi preotul rosteşte ectenia la care pomeneşte pe cei pentru care se face paraclisul, iar după ecfonis cântăm:

Sedealna,

glas 2, podobie: Ceea ce eşti rugătoare caldă…

Cerem, Apostole, a ta fierbinte solire către Hristos Dumnezeu, strigându-ţi cu stăruinţă : o, prealăudate Andreie, întâiule chemat, sârguieşte degrab să ne izbăveşti din primejdii pe noi, cei ce te cunoaştem ajutător şi ocrotitor.

Cântarea a IV-a,

irmos: “Auzit-am, Doamne, taina…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Evanghelia Harului ai binevestit-o, mergând din loc în loc, şi cu paşii tăi cei preafrumoşi ai adus vestirea păcii veşnice.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Prin minuni şi prin semne mari ai adus la Domnul poporul cel păgân, luminând cu Evanghelia pe strămoşii noştri, o, Apostole.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La mormântul tău vin cu dor cei ce cu evlavie cheamă pururea folosinţa ta, Apostole, şi primesc degrabă mila Domnului.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Visterie a harului, capul tău, Andreie, îl ştiu creştinii toţi, că de-a pururi pentru noi te rogi cu Fecioara, Maică a lui Dumnezeu.

Cântarea a V-a,

irmos: “Luminează-ne pe noi, Doamne…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Să ne luminezi cu lumina Duhului Preasfânt, Care-n chip de limbi de foc te-a adumbrit, ca şi noi fii ai luminii de acum să fim.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Toţi ne închinăm Crucii pe care ai pătimit, căci te ştim că te-ai jertfit pentru Hristos, o, Andreie, mucenic al Adevărului.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Mult ai suferit, primind chinuri de la răi tirani, iar pe noi, cei ce acum ne închinăm Crucii tale, ne păzeşte de dureri şi boli.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Noi, cei luminaţi prin cuvântul tău, Apostole, te rugăm să ne păzeşti cu mila ta, împreună cu Fecioara, Maica Domnului.

Cântarea a VI-a,

irmos: “Rugăciunea mea voi vărsa…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Urmaş al tău ai ales pe Stratocleu, vestitorul lui Hristos în Ahaia, cel ce-a venit către tine, Andreie, mai înainte să fii răstignit pe lemn. Deci binecuvintează-ne şi pe noi ca pe nişte fii iubiţi ai tăi.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Cerat-ai pe ucenicii tăi, Sfinte, pe strămoşii noştri cei întru credinţă, care voiau să te scape de chinuri, pe tine, cel ce priveai spre cununi cereşti. Deci şi pe noi să ne opreşti când umblăm pe cărarea păcatului.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

La Cina Împărăţiei veşnice ai gătit şi fiilor tăi masă. Deci şi de noi poartă grijă, Andreie, ca să fim vrednici de Cina Stăpânului şi toţi să fim găsiţi aleşi şi nu numai chemaţi şi nepregătiţi.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu nume de bărbăţie aleasă eşti numit, Apostole Andreie, că vitejeşte răbdând în primejdii, în multe locuri Biserici ai aşezat; ajută-ne, dar, şi pe noi, împreună cu Maica lui Dumnezeu.

Apoi aceste stihiri:

Izbăveşte de primejdii, Întâiule chemat, pe cei ce se roagă ţie, venind adesea la biserica ta, căzând înaintea sfintelor tale moaşte şi închinându-se cinstitei Crucii tale.

Preacurată, care, prin cuvânt, negrăit ai născut pe Cuvântul în zilele cele mai de apoi, roagă-te Lui, ca una ce ai îndrăznire de Maică.

Preotul rosteşte ectenia, aşa cum s-a arătat după cântarea a III-a, apoi cântăm:

Condacul,

Glasul al 6-lea, podobie : Ceea ce eşti folositoare…

Ocrotirea ta o căutăm noi, Apostole, ca să fim izbăviţi de nevoi cu solirea ta; rugăciunea celor ce vin la tine nu o depărta, ci sârguieşte ca un milostiv spre al nostru ajutor şi de primejdii ne apără, că cel dintâi ai dus tu pe elini la Hristos Domnul, pe Care şi pentru noi să-L rogi, Andreie, Cel întâi chemat.

Prochimenul, glas 4:

Mai înainte am văzut pe Domnul înaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este, ca să nu mă clatin.

Stih: Cunoscute mi-ai făcut mie căile vieţii, umpleamă-vei de veselie cu faţa Ta.

Şi se citeşte Sf. Evanghelie de la Ioan (XII, 20 - 25):

În vremea aceea erau nişte elini din cei ce se suiseră să se închine la praznic. Deci aceştia au venit la Filip, cel ce era din Betsaida Galileei, şi l-au rugat zicând: Doamne, voim să vedem pe Iisus. Filip a venit şi i-a spus lui Andrei, şi Andrei şi Filip au venit şi I-au spus lui Iisus. Iar Iisus le-a răspuns, zicând: A venit ceasul ca să fie preaslăvit Fiul Omului. Adevărat, adevărat zic vouă că, dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă. Cel ce îşi iubeşte viaţa o va pierde, iar cel ce îşi urăste viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică.

Slavă… glas 2:

Pentru rugăciunile Apostolului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Şi acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşalelor noastre.

Apoi stihira glas 6 (forma glasului 2),

podobie: “Toată nădejdea…”

Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale curăţeşte fărădelegile noastre.

Andreie Apostole, cel mai întâi cu chemarea, ucenic al Domnului, rugăciunea robilor tăi primeşte-o, de primejdii scapă-ne, vindecă-ne bolile şi din toate încercările scoate-i pe cei ce vin, Sfinte, la al tău acoperământ; că tu ai putere şi bunăvoinţă, ca un preabun, şi cu îndrăznire acum stai lângă tronul lui Hristos, Căruia roagă-te pururea să ne mântuim şi noi.

Diaconul (iar în lipsa lui, preotul ) rosteşte rugăciunea:

Mântuieşte, Dumnezeule, poporul Tău şi binecuvintează moştenirea Ta, cercetează lumea Ta cu milă şi cu îndurări, înalţă fruntea creştinilor ortodocşi şi trimite peste noi milele Tale cele bogate; pentru rugăciunile Preacuratei Stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria; cu puterea cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci; cu ocrotirile cinstitelor, cereştilor netrupeşti Puteri; pentru rugăciunile cinstitului, măritului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan; ale Sfinţilor, măriţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli; ale tuturor sfinţilor sfinţiţilor ierarhi; ale sfinţilor, măriţilor şi bunilor biruitori mucenici; ale preacuvioşilor şi de Dumnezeu purtătorilor Părinţilor noştri, ale Sfinţilor (N), a căror pomenire o săvârşim, ale Sfântului, slăvitului, întru tot lăudatului Apostol Andrei, Cel întâi chemat, ocrotitorul României, ale sfinţilor şi drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana şi pentru ale tuturor sfinţilor; rugămu-ne, Mult-milostive Doamne, auzi-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm Ţie, şi ne miluieşte pe noi.

Strana: Doamne, miluieşte (de 12 ori), cântat alternativ de cele două strane.

Preotul rosteşte ecfonisul:

Cu mila şi cu îndurările şi cu iubirea de oameni ale Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care eşti binecuvântat, împreună cu Preasfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Strana : Amin.

Cântarea a VII-a,

irmos: “Tinerii cei ce au mers…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Ca o jertfă sfinţită, ai răbdat răstignire, precum Stăpânul tău, Apostole Andreie, având şi îndrăznire, ne acoperă ca un bun pe noi, cei ce preamărim pe Domnul totdeauna.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Câştigându-te, Sfinte, preafierbinte părinte şi bun ocrotitor, îţi cerem cu credinţă să aperi totdeauna ţara noastră în care tu pe Iisus L-ai vestit prin grai şi prin viaţă.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Rugăciunile fiilor tăi, Andreie, degrab primeşte-le şi îi învredniceşte de har şi îndurare de la Domnul, pe Care tu L-ai ascultat ca un fiu şi L-ai vestit în lume.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Pe ai Tăi robi, Stăpâne, de primejdii îi scapă ca un Păstor preablând, primind şi mijlocirea Curatei Maicii Tale şi solirile lui Andrei, al tău ales ucenic şi bun pescar de oameni.

Cântarea a VIII-a,

irmos: “Pe Împăratul ceresc…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Întru toţi vecii Te lăudăm, Iisuse, că cereştile puteri Te preaînalţă şi Andrei pe Tine Te-a cunoscut Mesia.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

De ajutorul cel de la tine, Andreie, trebuinţă avem toţi, dorind fierbinte să fim găsiţi vrednici la dreapta judecată.

Stih: Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Dumnezeu.

Învăţătură întru credinţă primind noi de la cel întâi chemat, Andrei sfinţitul, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Duhul.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Noi te cunoaştem de Dumnezeu Născătoare şi Fecioară totodată, Marie, pe Hristos, al tău Fiu, de-a pururi preaslăvindu-L.

Cântarea a IX-a,

irmos: “Cu adevărat Născătoare…”

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Plăcut cu frumuseţea aflând pe Hristos Domnul, ai lăsat mrejele tale şi L-ai urmat, pe Care noi cu credinţă, Andreie, Îl slăvim.

Stih: Sfinte Apostole Andreie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi !

Urmat-ai de îndată lui Hristos, Andreie, ca şi Ioan, ucenicul iubit al Său şi lucrători v-a pus Domnul Împărăţiei Lui.

Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Cel ce din bunătate grijeşti toată făptura, Mântuitorule, vrednici ne fă pe noi purtării Tale de grijă celei dumnezeieşti.

Stih: Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Cu blânda Ta privire, Stăpâne, cercetează poporul Tău şi-l păzeşte de orice rău, cu rugăciunile celei ce Te-a născut.

Apoi îndată:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Apoi aceste stihiri (megalinarii), glasul al 8 - lea, podobie:

Ceea ce eşti mai cinstită…”, în timpul cărora preotul

cădeşte altarul şi poporul:

Pe cel mai întâi de Hristos chemat, pe cel ce pe Domnul ca Mesia L-a cunoscut, pe luminătorul Ahaiei şi al Patrei să-l lăudăm din inimi cu multă dragoste.

Următor făcându-te lui Hristos, pironit pe cruce ai răbdat multe încercări; tu, dar, o, Andreie, din încercări ne scoate, când te chemăm pe tine, întâiule chemat.

Bucură-te, sfânt întemeietor al Marii Biserici a Cetăţii împărăteşti ! Bucură-te, bunul ocrotitor al Patrei, Andreie fericite, al nostru blând păstor !

Alte megalinarii, care nu sunt în izvodul grecesc:

Pe străbunii noştri I-ai luminat cu învăţătura Evangheliei lui Hristos şi ai uns prin Duhul păstori acestei turme, pe care o păzeşte sub ocrotirea ta.

Cel ce eşti numit după adevăr cu al bărbăţiei virtuos nume, o, Andrei, pe toţi cei ce poartă, mărite, al tău nume, fă-I vrednici de locaşurile cele cereşti.

Propovăduind tu până la sciţi, şi în miazănoapte ai adus raza lui Hristos, căci şi Marea Neagră înconjurând-o toată, Balcanii şi Elada te ştiu luminător.

O, Sfinte Andreie, cel întâi chemat, bunule Apostol, ocroteşte cu harul tău toată România, pe care ai chemat-o să fie următoare lui Iisus Hristos.

Nu lăsa, Apostole, turma ta să fie răpită de făţarnicii lupi cumpliţi, ci de toţi vrăjmaşii păzeşte, fericite, poporul care poartă numirea lui Hristos.

Îngerii şi cetele Sfinţilor, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule…Preasfântă Treime…Tatăl nostru…

şi după ecfonis cântăm

Troparul, glasul 1 :

Fiu al Galileei şi frate al lui Petru, dintre pescari în soborul Apostolilor întâi ai fost chemat, Andrei cel minunat, iar de la mormântul tău din Patra chemi popoarele la Dumnezeu şi atunci ne-ai umplut de bucurie când în România iarăşi ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit.

Preotul rosteşte ectenia, pomenind pe cei pentru care se face paraclisul şi Otpustul mic.

Apoi cântăm această stihiră glas 2, podobie: “Când de pe lemn…”, vreme în care ne închinăm icoanei sfântului:

Către Domnul îndrăznire având tu, cu bunăvoinţă, Andreie, înainte I-ai adus pe Elinii ce doreau a-I vorbi şi a-L vedea, iar cu ei ai auzit şi tu: Sosit este ceasul ca să fie preaslăvit Hristos, Fiul Omului! Deci acum şi pe noi ne ascultă, pe Hristos rugându-L să scoată din toată primejdia pe robii Săi.

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.

Traducere din limba greacă de protos. Chiril Lovin


[1] Alcătuit de I.P.S. Nicodimos, mitropolitul Patrelor, aprobat de Sf. Sinod al Bisericii Greciei şi publicat la Patra în 1998. Prezenta traducere este adaptată pentru ca textul să poată fi cântat întocmai după irmoasele şi podobiile greceşti.

[2] La Patra se prăznuieşte şi pe 26 septembrie în amintirea aducerii înapoi, de la Roma la Patra, a capului Sf. Andrei (în 1964). În Mitropolia Moldovei, pe 13 octombrie se serbează aducerea moaştelor Sf. Andrei la Iaşi.

Publicat în: on at Comentarii (0)